România intră într-o nouă etapă politică: Parlamentul a început audierea miniștrilor propuși de Siegfried Mureșan

România intră în această săptămână într-o nouă etapă a procesului de formare a Guvernului. Parlamentul a început luni, 28 septembrie, audierea miniștrilor propuși de premierul desemnat Siegfried Mureșan, într-un calendar care se întinde pe două zile și care va fi urmat, miercuri, de votul de învestitură în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Cabinetul propus are 16 ministere și este susținut de PNL, USR și UDMR. Pentru ca noul Guvern să poată începe mandatul, este nevoie de cel puțin 233 de voturi în Parlament. În prezent, cele trei formațiuni care susțin Cabinetul nu dețin singure acest număr de parlamentari, iar PSD a anunțat luni că nu va susține Guvernul Mureșan.

Procesul de formare a Executivului intră astfel într-o fază decisivă, în care negocierile politice și voturile parlamentarilor vor determina dacă lista propusă de premierul desemnat va primi aprobarea Parlamentului.

Șase miniștri au fost audiați în prima zi

Prima zi de audieri a început la ora 14:00 și a inclus șase candidați pentru portofolii importante. Parlamentarii i-au audiat pe Sebastian Burduja, propus la Ministerul Energiei, Tánczos Barna, pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Radu Miruță, pentru Apărare Națională, Cătălin Drulă, pentru Transporturi și Infrastructură, Alexandru Nazare, pentru Finanțe, și Irineu Darău, pentru Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism.

La solicitarea premierului desemnat, fiecare audiere a fost programată pentru 60 de minute, față de durata de 30 de minute utilizată anterior. Candidații își prezintă prioritățile pentru ministerele pe care ar urma să le conducă și răspund întrebărilor parlamentarilor din comisiile de specialitate.

Audierile au caracter consultativ. Cu alte cuvinte, avizul primit în comisie nu echivalează cu aprobarea sau respingerea candidaturii pentru funcția de ministru. Decizia privind acordarea încrederii Guvernului aparține plenului reunit al Parlamentului.

Primele avize au fost împărțite

La finalul primei zile, doi dintre candidați au primit aviz favorabil, iar patru au primit aviz negativ.

Tánczos Barna, propus pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate.

Și Alexandru Nazare, propus pentru Ministerul Finanțelor, a primit aviz favorabil. În cazul celorlalți patru candidați audiați luni, comisiile au acordat avize negative.

Printre aceștia se află Sebastian Burduja, pentru portofoliul Energiei. În cazul său, comisiile reunite au înregistrat 24 de voturi pentru, 34 împotrivă și cinci abțineri.

Avizele negative nu blochează automat candidatura. Procedura constituțională presupune ca Parlamentul să voteze asupra întregii liste a Guvernului și asupra programului de guvernare.

Marți urmează celelalte zece audieri

Procesul continuă marți, 29 septembrie, când sunt programați ceilalți zece candidați.

Printre aceștia se află Mircea Abrudean, propus pentru Ministerul Afacerilor Interne, Dragoș Pîslaru, pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Raluca Turcan, pentru Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, și Oana Gheorghiu, pentru Ministerul Sănătății.

În aceeași zi sunt programați Oana Țoiu pentru Afaceri Externe, Andrea Chiș pentru Justiție, Bulcsú Koppány Ötvös pentru Cultură, Mihai Dimian pentru Educație și Cercetare, Cseke Attila pentru Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație și Diana Buzoianu pentru Mediu, Ape și Păduri.

Programul oficial al Senatului confirmă că audierile se desfășoară în comisiile permanente comune ale celor două Camere și sunt programate între orele 10:00 și 20:00.

PSD nu susține formula propusă

Unul dintre principalele elemente ale situației politice actuale este poziția PSD.

Consiliul Politic Național al partidului a decis luni, în unanimitate, să nu susțină Guvernul propus de Siegfried Mureșan. Decizia a fost anunțată în aceeași zi în care au început audierile parlamentare.

PSD este una dintre formațiunile importante din Parlament, iar absența sprijinului său înseamnă că premierul desemnat trebuie să obțină voturi suplimentare pentru a ajunge la pragul necesar învestirii.

Reprezentanții USR au declarat că negocierile pentru obținerea majorității continuă și că, până la momentul votului, situația parlamentarilor care vor susține Cabinetul poate suferi modificări.

În acest context, zilele de luni și marți nu sunt importante doar pentru audierile individuale ale candidaților, ci și pentru discuțiile politice privind susținerea Guvernului în plen.

Votul de învestitură este programat miercuri

Potrivit programului oficial al Senatului, miercuri, 30 septembrie, la ora 13:00, este programată ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Pe ordinea de zi se află prezentarea programului și a listei Guvernului de către Siegfried Mureșan, dezbaterile asupra programului și listei de miniștri și votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului.

Pentru învestire sunt necesare cel puțin 233 de voturi.

Rezultatul votului va determina dacă România va avea un nou Guvern cu puteri depline sau dacă procesul de formare a Executivului va continua într-o altă formulă.

Ce urmează după vot

Dacă Parlamentul acordă votul de încredere, membrii noului Guvern urmează să depună jurământul, iar Executivul își poate începe mandatul.

Dacă votul nu este obținut, procedura de formare a Guvernului nu se încheie. În acest caz, discuțiile politice pentru identificarea unei formule care să poată obține sprijinul parlamentar necesar vor continua, în conformitate cu procedurile constituționale.

Pentru moment, toate privirile sunt îndreptate către Parlament, unde marți se va încheia etapa audierilor, iar miercuri este programat votul decisiv asupra programului și listei Guvernului.

Dincolo de numele miniștrilor propuși, miza imediată a acestei săptămâni este formarea unei majorități parlamentare capabile să susțină Executivul. Pozițiile anunțate până acum arată că negocierile pentru voturile necesare rămân o componentă centrală a procesului.

Surse: Senatul României, Camera Deputaților